29 ianuarie 2015

HG 1061/2008 - Cum este cu registrul securizat?

În ce situație este obligatoriu de completat Registrul Securizat? Doar la transportul deșeurilor nepericuloase destinate eliminării sau oricare altă destinație (colectare, tratare, stocare temporară)?

Mulțumesc Cristina N. pentru întrebare și interes pentru blogul http://www.regimuldeseurilor.ro


Mai întâi să lămurim un aspect. Cine trebuie să completeze registrul securizat, referire la art. 20 din HG 1061/2008, al. (5)? Aici răspunsul este „destinatarul” sau cel care primește deșeul nepericulos.

Este și cazul vostru?


Apoi mai rămâne de lămurit un aspect. Art. 20 la ce fel de deșeuri nepericuloase se referă. La cele destinate eliminării sau la toate tipurile de deșeuri nepericuloase?


Dacă discutăm de alineatul (1), atunci referirea este numai la deșeurile nepericuloase destinate eliminării. Și avem: 


„Art. 20. - (1) Deşeurile nepericuloase destinate eliminării se transportă de la expeditor la destinatar şi se controlează pe baza formularului de încărcare-descărcare deşeuri nepericuloase tipizat, cu regim special.”  

Ar fi de așteptat ca de la alineatul (2) până la sfârșit, adică până la alineatul (5) să discutăm tot de deșeurile nepericuloase destinate eliminării. Este logic, dar nu este așa.



Alineatele de la (2) până la (4) descriu „procedura” pentru completarea, păstrarea, semnarea, ștampilarea și transmiterea formularului înapoi la destinatar. Această procedură se aplică pentru transportul deșeurilor nepericuloase în general, indiferent de profilul destinatarului (aici destinatar poate fi și aceeași firmă care generează deșeul, adică expeditorul care, de exemplu, generează la Brașov un deșeu nepericulos și vrea să îl ducă la București, cu rol de stocare temporară, iar cele două locații îi aparțin. În acest caz expeditor și destinatar este aceeași firmă). Dacă ne gândim la destinatar ca la o instalație de tratare a deșeurilor, atunci putem înțelege că deșeul nepericulos poate fi dus ori la eliminare ori la valorificare. Poate fi destinatar și o firmă de colectare. Deci procedura este general valabilă și se aplică indiferent de destinație sau de destinatarul deșeului. Diferența între alineatul (1) și restul alineatelor o face caracterul de „tipizat, cu regim special” pentru formularele dedicate deșeurilor transportate la eliminare.



În ordinea apariției, alineatele sunt:



„(2) Formularul de încărcare-descărcare deşeuri nepericuloase (n.n. toate formularele, căci nu face trimitere la formularele de la alineatul (1)) se completează de către expeditor în 3 exemplare şi se păstrează după cum urmează: un exemplar semnat şi ştampilat la expeditor, unul la transportator, semnat, completat cu codul numeric personal al persoanei care transportă deşeurile şi cu numărul de înmatriculare al mijlocului de transport, iar ultimul se transmite destinatarului prin intermediul transportatorului.” 



„(3) După semnarea şi ştampilarea formularului de încărcare-descărcare de către destinatar, acesta îl transmite expeditorului prin fax sau prin poştă, cu confirmare de primire.” 


„(4) Fiecare transport de deşeuri nepericuloase trebuie să fie însoţit de un formular de încărcare-descărcare deşeuri nepericuloase.”
 

Mai rămâne de comentat alineatul (5) care spune așa:
 

„(5) Formularul de încărcare-descărcare deşeuri nepericuloase este înregistrat de către destinatar într-un registru securizat, înseriat şi numerotat pe fiecare pagină.”
 

Acest alineat vizează, după cum am mai spus, numai pe destinatar. Destinatarul, potrivit legii trebuie să țină acel registru securizat. Repet, dacă o firmă „mută” deșeurile nepericuloase, dintr-un amplasament în altul, ambele în proprietatea ei, atunci transportul „auto” se realizează obligatoriu pe baza formularului de încărcare-descărcare deșeuri nepericuloase. Am precizat „auto” căci se mai practică și transportul cu sacoșa, care nu a fost reglementat de HG 1061/2008.
 

În aceeași lumină ca și alineatele de la (2) la (4), regula se aplică și în cazul alineatului (5). Procedura standard este că cel care este destinatarul deșeurilor să dețină și să utilizeze un registru securizat.

Dacă mă întrebi pe mine ce înțeleg din art. 20, pot să îți spun că acesta vizează în mod logic deșeurile nepericuloase destinate eliminării. Dacă mă întrebi care este experiența mea din practică, rămâne comentariul de mai sus, unele formulare sunt tipizate, cu regim special, altele ba. Chestiunea este 50% - 50%.
 

Probabil că sunt și alți cititori interesați de acest subiect. Aștept comentariile voastre!

O să vă rog să nu puneți egal între deșeurile nepericuloase destinate eliminării și deșeurile menajere sau cele similare. Acolo regulile stau altfel, iar formularul de încărcare-descărcare deșeuri nepericuloase nu se mai aplică. Despre acestea din urmă se ocupă Legea 101/2006, republicată în 2014.
Trimiteți un comentariu